În 1994, John Nash primeşte premiul Nobel pentru Economie pentru contribuţiile aduse în teoria jocurilor non-cooperative. Câţiva ani mai târziu, biografia sa este ecranizată în A Beautiful Mind (2001), un film votat de membrii academiei americane drept cel mai bun lungmetraj al anului. Studiile lui Nash încearcă să explice evenimentele şi şansele ce apar în sistemele întâlnite în viaţa de zi cu zi. Într-un astfel de sistem se găseşte acum General Motors (GM), împreună cu

În 1994, John Nash primeşte premiul Nobel pentru Economie pentru contribuţiile aduse în teoria jocurilor non-cooperative. Câţiva ani mai târziu, biografia sa este ecranizată în A Beautiful Mind (2001), un film votat de membrii academiei americane drept cel mai bun lungmetraj al anului. Studiile lui Nash încearcă să explice evenimentele şi şansele ce apar în sistemele întâlnite în viaţa de zi cu zi. Într-un astfel de sistem se găseşte acum General Motors (GM), împreună cu sindicatul muncitorilor din industra auto şi cu ceilalţi creditori ai companiei. Sumele datorate de GM celor două părţi sunt de acelaşi ordin de mărime, şi, cum un calcul exact depăşeşte scopul acestui articol, putem simplifica problema presupunând că sindicatul (jucătorul A) şi creditorii (jucătorul B) ar avea de primit fiecare câte 100 de dolari. În situaţia actuală, GM nu poate plăti decât jumătate şi, pentru a evita pierderi totale, părţile trebuie să ajungă la un acord. Propunerea celor de la GM este de a plăti câte 50 de dolari fiecăruia. Atât A cât şi B trebuie să decidă independent dacă acceptă sau refuză oferta. Dacă se ajunge la un acord, A şi B vor împărţi banii în mod egal. Dacă atât A, cât şi B refuză oferta, compania va fi nevoită să invoce protecţia Legii falimentului, iar cei doi jucători vor suferi pierderi totale de capital. În cazurile asimetrice, jucătorul care acceptă oferta va fi dezavantajat faţă de