Salome Schneebeli s-a aflat în rezidenţă – în cadrul programului Artistne(s)t – la Centrul „George Apostu“ din Bacău, în octombrie 2006, cînd a propus un proiect, Dance Diary, prin care creatoarea încerca să transmită întîlnirea cu o altă formă de cultură ca experienţă corporală. Ceea ce Salome Schneebeli a prezentat, pe 3 aprilie 2009, la Centrul „George Apostu“ a fost expresia devenirii proiectului, modul în care formula artistică la care a lucrat, pe parcursul rezidenţei din 2006, a suferit metamorfoze în funcţie de spaţiul cultural în care era relansată propunerea artistică. Jurnalul de dans s-a metamorfozat într-un alt spaţiu cultural, precum cel al Egiptului, într-o creaţie, Villa Incognita – suport al prezentării performative realizate de Salome Schneebeli la Bacău, la închiderea programului Artistne(s)t. Coregrafa elveţiană gîndeşte „dansul, coregrafia ca pe o provocare constantă de a scrie jurnalul vieţii în diferite oraşe. Sînt experimentate spaţiile, sînt ascultate şi urmate ritmurile; sunetele, poveştile şi dialogurile sînt repetate prin mişcare, corpul este invitat să reflecteze asupra a ceea ce nu poate fi rostit. Mişcările experienţei efective (ca „străin“) devin gesturi ale dansatorului, pentru că amintirea întîlnirii cu oameni şi oraşe este, de fapt, amintirea mişcării, fiind activată prin mişcare“ (Salome Schneebeli). Formula este expusă cu claritate: la întîlnirea cu o formă de cultură, are loc o metamorfoză în experienţa receptorului. Important este faptul că cel care vine la întîlnirea cu o cultură necunoscută lui pînă atunci este purtătorul unor paradigme culturale care rezonează cu noul spaţiu experimentat, dar găseşte concomitent şi disonanţe. Pe de o parte, în cazul gravării în memorie a acestui tip de întîlnire, corpul este cel în care jurnalul va fi scris ca registru al unui complex de mişcări cu sens. Pe de altă parte, va fi înscri