În trecut, Canalul Morii, care străbate tot centrul Clujului, dar şi cartierele mărginaşe, pe o distanţă de 7,2 km, era principala sursă de apă a oraşului, fiind construit pentru a alimenta cîteva mori ridicate de-a lungul său. Avînd un interes utilitar atît pentru municipalitate, cît şi pentru locuitori, era curăţat periodic, debitul şi nivelul erau atent ţinute sub control, iar apa era atît de curată încît oamenii puteau să bea din ea. În timp însă, Canalul Morii s-a transformat într-un loc "dosnic", în care se aruncă gunoaie şi în care colcăie şobolanii. Deşi mai sînt încă zone care şi-au păstrat caracterul natural, cu vegetaţie şi maluri care au scăpat de structurile fixe, de beton, Canalul Morii şi-a pierdut valoarea urbanistică şi estetică, fiind acum doar un curs de apă cu aspect neplăcut şi miros insuportabil, un loc murdar şi poluat. Din cauza debitului foarte mic, pe fundul canalului se depune mîl, iar apa este plină de bacterii, fapt care arată că în canal se deversează şi reziduuri menajere. În unele zone, din cauza colmatării, apa intră în curţile oamenilor sau în beciuri, se infiltrează şi roade pe sub clădiri, iar zidurile caselor şi ale blocurilor de pe marginea canalului sînt într-o stare avansată de degradare. Din cele 12 mori care alimentau cu apă oraşul, nu au mai rămas decît ruinele uneia dintre ele, într-un colţ de şantier unde, în prezent, se construiesc blocuri. Oamenii spun că de ani de zile nu se mai întîmplă nimic şi sînt extrem de nemulţumiţi de starea actuală a Canalului Morii, iar unii cred că ar trebui pur şi simplu "desfiinţat" şi transformat în stradă sau în canal de conducte.

Centru sau periferie

Anumite porţiuni din suprafaţa canalului au fost acoperite cu dale de beton, pe care au fost ridicate dughene, garaje şi chiar construcţii care, deşi figurează drept structuri uşoare, provizorii, sînt clădiri pe mai multe niv