Răstignirea şi Învierea reprezintă eterna legătură dintre moarte şi viaţă, aşa cum renaşte natura în fiecare primăvară, când se reia ciclul vieţii.
În tradiţia populară, ouăle roşii devin un simbol al regenerării, purificării şi veşniciei, deoarece se crede că ouăle de Paşte sunt purtătoare de puteri miraculoase: ele vindecă boli şi protejează animalele din gospodărie. În aceste zile îmi aduc amintire de copilăria mea petrecută într-un sat din Olt, de mama-mare şi tata-mare, de forfota din bătătură (curtea casei), care începea în ziua de luni a Săptămânii Mari şi se termina sâmbătă, spre miezul nopţii.
Nu pot uita mirosul bucatelor gătite în bucătăria de vară, al pâinii, colacilor şi al cozonacilor copţi în ţest, mirosul acela îl caut şi acum în tot ce prepar familiei mele de Paşte, dar nu-l găsesc. El a rămas acolo, în Spineni, împreună cu bunicii mei! În dimineaţa Paştelui, mama-mare aşeza într-un coş, în care aşternea un ştergar cusut frumos cu motive olteneşti, bucatele pe care le duceam la biserică pentru a fi sfinţite: ouă roşii, cozonac, pâine şi colaci, friptură de găină, carne şi cârnaţi de porc de la untură...
"Hristos a Înviat!"
Răstignirea şi Învierea reprezintă eterna legătură dintre moarte şi viaţă, aşa cum renaşte natura în fiecare primăvară, când se reia ciclul vieţii.
În tradiţia populară, ouăle roşii devin un simbol al regenerării, purificării şi veşniciei, deoarece se crede că ouăle de Paşte sunt purtătoare de puteri miraculoase: ele vindecă boli şi protejează animalele din gospodărie. În aceste zile îmi aduc amintire de copilăria mea petrecută într-un sat din Olt, de mama-mare şi tata-mare, de forfota din bătătură (curtea casei), care începea în ziua de luni a Săptămânii Mari şi se termina sâmbătă, spre miezul nopţii.
Nu pot uita mirosul bucatelor gătite în bucătăria
