Pastele reprezinta cea mai mare sarbatoare crestina. Ea se intinde pe durata a trei zile si comemoreaza invierea din morti a lui Iisus Hristos. Sarbatoarea Invierii este precedata de un post de sapte saptamani, in ultima dintre ele comemorandu-se Cina Cea de Taina, vinderea lui Hristos, patimile si moartea sa pe cruce.
Sfântul si Marele Post, care se mai numeste si postul patruzecimii, este rânduit pentru curatirea sufletului prin rugaciune, milostenie, spovedanie si împartasirea cu Sfintele Taine. El intruchipeaza postul cel de patruzeci de zile al Mântuitorului so tine sapte saptamâni. În acest post nu se consuma carne, oua, brânza. De asemenea, postim de peste, vin si untdelemn. Astfel, în saptamâna de la începutul Marelui Post, luni si marti se manânca numai o data pe zi, seara, cu pâine si apa, iar în saptamâna Patimilor, în afara de joi, când se fac doua mese se manânca la fel. Vineri si sâmbata e post desavârsit. Bolnavii au voie sa manânce bucate cu untdelemn si sa bea vin în Postul Mare.
Alaturi de Duminica si de Ziua Cincizecimii, Pastele este cea mai veche sarbatoare crestina. In primele secole, de Paste primea botezul catehumenii, persoanele care, începând să aibă o atracţie pentru creştinism şi dorind să se boteze, primeşte învăţătura creştină de la un catehet, de obicei cleric, rânduit de episcop sau de preot, care ramaneau apoi imbracati timp de o saptamana in hainele albe din ziua botezului, motiv pentru care saptamana de dupa Paste a fost numita Saptamana Luminata. Sarbatoarea Pastelui marcheaza cadrul anului liturghic doua mari perioade, una de zece saptamani inainte de data Pastelui, perioada triodului, in care crestinul se pregateste in vedere praznicului Invierii si perioada penticostalului, de opt saptamanii in care cultul divin si etosul Bisericii sunt marcate de Bucuria Invierii.
Sarbatoarea Inaltarii
Timp de 40 de z
