Lucrările privind înfinţarea vetrei monahale de la Sighişoara au fost demarate în 1997, cu acceptul Arhiepiscopiei Alba-Iuliei. Nu la mult timp de la demararea lucrărilor a venit de la mănăstirea Lupşa (judeţul Alba) protosinghelul Ghelasie Ţepeş, însoţit de ieromonahul Emanuel, rasoforul Ioil, rasoforul Irineu şi fratele Simion.
La 26 octombrie 1997, în prezenţa Î.P.S. Andrei a fost săvârşită slujba de sfinţire a temeliei bisericii, amenajându-se imediat un paraclis la demisolul lăcaşului de cult, necesar pentru oficierea slujbelor. Între 1999 şi 2000 a fost ridicat corpul de chiii, la mănăstire fiind acum 15 vieţuitori.
Pictura mănăstirii este realizată în tehnică fresco, în stil neobizantin şi a fost executată de Constantin Bumbu şi fiii săi, toţi din Dej, iar mozaicul este opera lui Cristian Ţighir din Timişoara.
Sprijin şi muncă de peste 25 de miliarde de lei
“La zece ani de la începerea construcţiei mănăstirii cu eforturi, sacrificii şi luptă duhovnicească şi trupească, complexul monahal este aproape finalizat. Singura mare necesitate nerezolvată a complexului a rămas realizarea unei porţi. Mănăstirea a fost evaluată în urmă cu cinci ani de un expert la o valoare de 30 de miliarde de lei vechi. Iar noi am primit de la stat 5 miliarde. 25 de miliarde a fost forţa de muncă a oamenilor, au fost sponsorizări şi multe donaţii”, îşi aminteşte stareţul Ghelasie.
Program special de Paşti
În Postul Mare al Paştelui mănăstirea are un program special, începând cu cele şapte sfinte laude, pe lângă cele trei liturghii: a Sfântului Grigore a darurilor mai înainte sfinţite, a Sfântului Ioan Gură de Aur şi a Sfântului Vasile cel Mare.
,,Anul acesta aşteptăm mii de oameni să ia lumină! Ne bucurăm că vin, dar ne supărăm că mulţi nu stau până la sfârşit. Am fi bucuroşi dacă oamenii ar sta la toată slujba, măcar în ziua de Paşti, în zi