Despre părintele Belean se poate spune fără teama de a greşi că are mare drag de slujirea în biserică. De pe la vârsta de 10 ani a deprins „munca” la strană. Cunoştea toate glasurile şi rânduielie de la utrenie şi liturghie. Nu a fost prrea greu sa le înveţe, devreme ce tatăl lui a fost cântăreţ bisericesc cu şcoală la Cluj, lucru rar întâlnit în acea vreme, adică prin anii 50, sub episcopul Nicolae Ivan. Apoi a mai contat şi faptul că fraţii şi surorile părintelui Ilie erau prinşi la rândul lor în rînduielile bisericii.
„Am dorit să fac mai mult şi să mă maturizez în cele spirituale, aşa că am decis să urmez seminarul teologic din Cluj. Deşi aveam un loc de muncă şi slujeam ca şi cântăreţ în biserică, plus familia, mi-am făcut timp şi la vârsta de 45 de ani am terminat seminarul”,a spus părintele Belean.
După 2 ani în parohia Fânaţe, Ilie Belean a fost numit preot paroh în Cipău. S-a petrecut în 1991, iar un an mai târziu biserica de aici a fost vizitată pentru prima oară după 1945 de un ierarh. ÎPS Andrei, arhiepiscop de Alba Iulia, a călcat pragul lăcaşului de cult.
Deşi au trecut 18 ani de când a preluat parohia Cipău, părintele Belean îşi aminteşte bine cum a găsit biserica. „Am găsit-o aşa cum o lăsase Aurel Mut, senator în senatul României şi prefect al judeţului Târnava Mică, înainte de Cel de al doilea Razboi Mondial. Constucţia era terminată, dar biserica nu a fost sfinţită şi nici pictată decât într-o mică măsură. Câţiva ani mai târziu am avut surpriza neplăcută de găsi turnurile de lemn căzute. Erau putrede. Am reconstruit ulterior turnurile, am construit un iconostas şi am realizat pictarea biserici în frescă”, ne-a povestit părintele Belean.
Ca orice gospodar, părintele Ilie Belean are însă mereu ceva de făcut la biserică, iar oamenii din Cipău nu ezită să-l ajute. Aproximativ 500 de suflete alcătuiesc comunitatea păstorită de
