Rep.: Părinte, vă rog să ne descrieţi în câteva fraze proiectul Asociaţia Silvania Şerbeni.

Silviu Negruţiu: Şerbeni fiind locul naşterii mele şi al soţiei mele a rămas într-o imagine de vis şi m-a însoţit pe parcursul despărţirii noastre de sat ca un loc drag şi un loc care m-a rechemat în permanenţă prin amintiri, obiceiuri, părinţi şi mă recheamă în continuare. Problemele de după Revoluţie ne-au determinat să facem mai mult decât să mergem acasă şi ne-am dat seama că nu putem ajuta, nu putem face nimic, dacă nu avem o organizaţie care să poată să apară ca persoană juridică în faţa celor care ar avea dispoziţie să susţină gândurile noastre, proiectele noastre. Aşa a apărut Asociaţia Silvania Şerbeni, prin care am încercat să reverberăm în sufletul celor de acasă şi, de ce nu, în sufletul celor care ştiau din ce în ce mai puţin sau nu ştiau nimic, tradiţiile legate de sat, obiceiurile şi aspectele religoase pe care le conţin. Pentru că majoritatea dintre tradiţiile pe care le are satul merg în paralel cu aspectul credinţei şi cu manifestările bisericeşti. Aşa am ajuns ca în timp să organizăm o întâlnire care să poarte numele „Hai la noi în poveşti”. Moment care este legat de activitatea satului, dar pe care încetul cu încetul l-am extins.

Tradiţii şi istorie cu Popa Gheorghe

Rep: Care sunt ecourile activităţilor asociaţiei?

Silviu Negruţiu: Timpul este cel care, din păcate, nu ne ajunge întotdeauna ca să dăm amploarea pe care am dori să o dăm manifestării, dar sunt deja la a cincea ediţie şi vom continua

Am reuşit ca pe lângă această sărbătoare şi cea legată de grupul coral „Urmaşele dacilor”, să organizăm acţiuni prin care să arătăm cămara şi pivniţa omului de la Şerbeni pregătită pentru iarnă, să încercăm să-i dăm o desfăşurare în sensul în care ele să devină şi comerciale.

Am reuşit să deschidem un muzeu „Popa Gheorghe” cu ce