Cum se alcătuia o masă de sărbătoare în condiţiile crizei alimentare din anii ’80. În ultimii ani ai comunismului, gospodinele care stăteau în oraşe erau supuse unor grele încercări atunci când trebuiau să pregătească masa de Paşte. Citiţi şi:

Lumina copiilor

Învierea, cheia de boltă a credinţei

Cumparaturi de Paste pe ultima suta de metri

Bătaie pe cozonaci

Ceauşeştii aveau ouă roşii pe masa de Paşte

Sărbători pascale fără drumuri la urgenţă

Paşte românesc pe ritmuri internaţionale

Figuri biblice la televizor, de Paşte

O masă de sărbătoare se alcătuia greu în Epoca de Aur. Dar se alcătuia. Româncele încercau din răsputeri să pregătească pentru zilele de Paşte o friptură de miel, pască, ouă roşii, drob şi cozonac. „Aprovizionarea de Sărbători se făcea încetul cu încetul”, povesteşte Viorica Panaitescu, o bunică de 80 de ani care-şi căuta cu ochii nepoata prin parcul Herăstrău. „Când găseai o coadă la pui, stăteai la pui chiar dacă era cu o lună înainte de o sărbătoare”.

Victoria Coşorea, 66 de ani, spune că de Paşte obişnuia să meargă cu familia „la părinţi, într-un sat de munte, unde se păstrau tradiţiile bisericeşti şi cele culinare. Se făceau cozonaci copţi la cuptor pe vatră şi se tăia mielul din ogradă”. La Bucureşti, însă, „era o problemă să găseşti ceva, orice”. Femeia zâmbeşte amar, a aducere aminte: „În anii aceia am început noi să folosim congelatoarele. Când prindeai ceva, puneai acolo să foloseşti la nevoie”.

Cozonacii, făcuţi noaptea

Cât priveşte cozonacii, lucrurile erau clare. „Tebuia să faci rost din timp de unt, de făină... Eu o aveam pe mama la ţară şi-mi aducea ea ouă”, spune Elena Din, 74 de ani.  „Mâncărurile tradiţionale se făceau foarte greu, dar se făceau”, completează Viorica Panaitescu. „Şi, în plus, totul se făcea în ca