Dacă iniţial Direcţia Poliţiei de Frontieră Constanţa mai beneficia de un venit suplimentar în urma confiscărilor, astăzi, procentul respectiv nu mai există şi toţi banii sunt trimişi către bugetul de stat.

Pentru că şi-au luat angajamentul de a respecta cerinţele aderării la spaţiul Schengen, mai multe schimbări organizatorice la nivel naţional vor avea loc în cadrul Poliţiei de Frontieră. Ele vor începe de luna viitoare şi vor dura până în anul 2011.

Până când vor mai face încă un pas pentru integrarea în structurile europene, lucrătorii de la DPF se zbat să supravieţuiască, în general, din fondurile care provin din confiscări. Pentru că beneficiază de şalupe, DPF colaborează constant cu Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi se luptă cu braconajul piscicol din Marea Neagră, Dunăre şi Deltă. După depistarea braconierilor, poliţiştii incendiază plasele monofilament interzise de lege şi confiscă peştele şi motoarele bărcilor, dacă este cazul.

Pentru a evita stricarea peştelui, lucrătorii DPF transportă cantităţile spre cele mai apropiate magazine de profil în vederea valorificării. Asta pentru că ei au semnate contracte de vânzare-cumpărare cu societăţile care le cumpără peştele la un preţ cu mult mai mic decât cel de pe piaţă. Spre exemplu, un kilogram de caras provenit de la Poliţia de Frontieră îl va costa pe patron... 1 leu sau doi lei pentru kilogramul de plătică. Conform declaraţiilor purtătorului de cuvânt al DPF, tranzacţia are loc într-un cadru perfect legal şi într-un mod cât se poate de serios, adică procese verbale, cântăriri şi filmări în incinta magazinului, pentru a înlătura orice dubiu.

Cea mai mare parte a banilor obţinuţi de pe urma acestor practici se duc în mod normal spre bugetul de stat, însă un mic procent reprezintă fondul de premiere care ar trebui să intre în conturile DPF. Acest lucru însă nu prea se mai întâ