Cecul Cecul, ca instrument de plata, creeaza posibilitatea unei persoane de a efectua plati prin intermediul unei banci la care are anumite fonduri. Prin utilizarea cecului, platitorul evita efectuarea platii in numerar.
Cecul reprezinta un inscris prin care o persoana (tragator) da ordin unei banci la care are un disponibil banesc (tras) sa plateasca, la prezentarea cecului o suma de bani altei persoane (beneficiar).
Potrivit prevederilor legale, cecul nu poate fi emis decat numai daca tragatorul are un disponibil la tras, iar intre tragator si tras exista o conventie privind emiterea de cecuri. Acest disponibil (fonduri banesti) poarta denumirea de acoperire sau provizion.
Subliniem faptul ca disponibilul trebuie sa existe prealabil emiterii cecului si sa aiba cel putin valoarea cecului. Emiterea cecului fara acoperire constituie infractiune. De asemenea, si emiterea de cecuri fara autorizarea bancii reprezinta infractiune.
Inscrisul cecului este tiparit sub forma unui formular tipizat aprobat in conditiile legii. Cecul trebuie sa cuprinda urmatoarele mentiuni: denumirea de cec; ordinul neconditionat de a plati o suma de bani determinata; numele celui care trebuie sa plateasca (tras); locul unde trebuie facuta plata; data si locul emiterii cecului; semnatura tragatorului. Inscrisul caruia ii lipseste una dintre mentiunile prevazute mai sus nu poate fi socotit cec.
Legea nu cere indicarea in scris a numelui beneficiarului cecului, aceasta mentiune avand caracter facultativ.
De asemenea, cecul nu cuprinde scadenta obligatiei de plata. Aceasta se explica prin faptul ca cecul este platibil "la vedere", adica la prezentarea titlului.
Plata cecului se face la prezentarea de catre posesor a cecului la tras (banca) pentru efectuarea platii.
Deoarece cecul este un instrument de plata, legea stabileste termene scurte p