Curzio Malaparte, unul dintre cei mai interesanti scriitori si reporteri de razboi ai secolului XX si "beneficiarul" unor rasturnari de destin spectaculoase (insusi pseudonimul pe care si l-a ales, "malaparte", reflecta constiinta faptului ca s-a aflat intotdeauna "in partea nefasta", sub tirul incrucisat al culpabilizarilor de tot felul) a trecut in iunie 1941 prin Romania, mai exact prin Iasi – unde a stat cateva zile – in drumul sau spre frontul de Est. Pornind de la acest episod real al prezentei sale intr-un spatiu in care avea loc in acele zile pogromul evreilor (pe care Malaparte avea sa-l descrie, ulterior, in romanul sau Kaputt), Calatoria lui Gruber, filmul regizorului Radu Gabrea, cu un scenariu scris de Razvan Radulescu si Alexandru Baciu pornind, la randul lor, de la un alt scenariu, realizat de Eugen Uricariu dupa romanul sus-amintit, imagineaza o serie de situatii capabile sa descrie haosul, birocratia si absurdul acelor zile. Totul este perceput prin ochii deznadajduiti ai unui strain incapabil sa inteleaga - si cu atat mai putin sa rezolve – piedicile pricinuite de un voalat, dar real, sabotaj al autoritatilor. Pentru ca, pe tot parcursul filmului, Malaparte il cauta, din ce in ce mai febril, pe medicul evreu Gruber (specializat in alergii dupa studiile la Florenta), iar autoritatile locale ii pun bete in roate in cele mai diverse moduri, de la amabilitatea lingusitoare la agresivitatea badaraneasca. Mai putin riguros fata de documentul istoric in sine decat celelalte filme ale regizorului (daca ne raportam fie si doar la filmul anterior, Cocosul decapitat, care descria, avand ca sursa romanul lui Eginald Schlattner, viata si destinul sasilor din Transilvania in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial), Calatoria lui Gruber isi asuma pe deplin glisarea spre planul fictiv, repartizandu-i acestui personaj aproape exotic functia de martor al unor