Sportiva de talie mondială este un nume aproape necunoscut în Bănie. Face parte din categoria acelor sportivi care, neştiuţi de nimeni, a luptat şi a suferit în diverse competiţii, departe de camerele de luat vederi. Povestea Mihaelei Olaru (26 ani) este povestea unei învingătoare care a plătit prea scump victoria. Legitimată, pe când era abia o fetiţă de 13 ani, la Petrache Trişcu, apoi la CSM Craiova, Mihaela era, la acea vreme, marea speranţă a atletismului românesc. Face parte din generaţia Lilianei Bărbulescu, cea care a reuşit să se clasifice pe primul loc la Mondiale, în 2008, cu cel mai bun timp din lume la proba de 1500 m.
În 2004, la Campionatele Balcanice, desfăşurate la Atena, România a ocupat prima poziţie în clasamentul pe puncte, atât la masculin, cât şi la feminin. Dintre cele patru victorii, una a aparţinut Mihaelei Olaru, la proba de 1.500, urmată de Alina Cucerzan, la 3.000 metri, Monica Iagăr, la înălţime şi Adelina Gavrilă, la triplusalt. Sportiva cu dublă legitimare a ajuns până la mondiale.
„La campionatul mondial pentru juniori din Polonia, Mihaela a venit pe locul trei, dar a făcut o cursă extraordinară. Câştigătoarea locului I, oricum, avea un timp foarte tare, 2,02. Ele au venit acolo foarte aproape, dar cursa s-a câştigat cu 2,06, iar Mihaela a fugit 2,07. A făcut un record personal excepţional la un campionat mondial. Puţini sunt cei care reuşesc!, spune cu mândrie antrenoarea Eugenia Ene, cea care a descoperit-o pe tânără.
Preţul unei medalii
Deşi a obţinut rezultate excepţionale, câştigind zeci de trofee la competiţii naţionale şi internaţionale, cariera tinerei s-a terminat brusc. Un accident stupid i-a dăruit medalia de aur, dar i-a curmat în acelaşi timp cariera de sportiv. „Mă aflam la Kalamata, la un concurs de Grand Prie. În timp ce alergam, am călcat strâmb pe bordura pi
