Cu o lună înaintea alegerilor europene, pronosticurile rămân rezervate. De aceea, apariţia unor lucrări care să trateze, pe înţelesul tuturor, raporturile dintre România şi UE reprezintă o prioritate care nu are nevoie de multe argumente.
În primul rând, cetăţeanul român, devenit şi cetăţean al comunităţii europene, trebuie să fie lămurit ce este şi cum funcţionează Uniunea Europeană. De aici decurg şi întrebările: care este rolul NATO?; ce atribuţii are Consiliul Europei?; dar Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa? Unor asemenea teme de analiză (şi, desigur, nu numai lor) le răspunde, documentat şi argumentat, cartea "Organizaţii europene şi euroatlantice" ("Univers Juridic") scrisă de Andrei Popescu şi de Ion Diaconu. Gândită, iniţial, ca un curs universitar, lucrarea este, deopotrivă, accesibilă lecturii.
Tandem. Autorii apreciază că, pentru toţi cetăţenii români, necesitatea de a cunoaşte organizarea şi funcţionarea Uniunii Europene şi a celorlalte organizaţii europene şi euroatlantice reprezintă condiţia decisivă "pentru a putea folosi chiar în activitatea lor practică, în viaţa lor de zi cu zi oportunităţile pe care le oferă participarea la acest sistem integrat de cooperare".
Un alt merit al cărţii este, cred, acela că, în directă relaţie cu precizarea structurii instituţionale a Uniunii Europene sau a altor organisme europene şi euroatlantice, ea evidenţiază cu argumente solide şi convingătoare participarea României, maniera constructivă şi responsabilă în care ţara noastră a înţeles să îşi exercite drepturile şi îndatoririle ce îi revin în calitate de stat membru cu drepturi şi îndatoriri depline. Efort care se cuvine reflectat cu obiectivitate şi pertinenţă, cu atât mai mult cu cât, nu de puţine ori, circumstanţele externe sau interne nu au fost întotdeuna favorabile.
Un veritabil "ju