Prima duminică după Sfintele Paşti este dedicată Sfântului Apostol Toma, numit şi Geamănul. Despre el ştim din Evanghelie că s-a îndoit de Învierea Domnului. Îi sunt atribuite o serie de cărţi.
Atunci când ceilalţi ucenici i-au spus lui Toma că Domnul a înviat, el a răspuns: "Dacă nu voi vedea, în mâinile Lui, semnul cuielor şi dacă nu voi pune mâna mea în coasta Lui, nu voi crede" (Ioan, 20, 25). Dar îndoiala lui a fost spulberată peste opt zile când l-a văzut şi el pe Hristos cel Înviat. "Adu degetul tău încoace şi vezi mânile Mele şi adu mâna ta şi o pune în coasta Mea şi nu fi necredincios, ci credincios" (Ioan, 20, 27) - i-a spus Mântuitorul, iar Toma a pipăit şi s-a încredinţat, strigând fericit: "Domnul meu şi Dumnezeul meu!" (Ioan, 20, 28).
PESCAR. Sfântul Apostol Toma era din cetatea Galileii, cu numele Paneada şi era pescar. Nu era un cărturar, dar în simplitatea lui de pescar îl iubea cu tărie pe Hristos, având un suflet cinstit şi curajos. Tradiţia primelor secole, menţionată şi de scriitorul bisericesc Eusebiu de Cezareea, spune că Toma a evanghelizat India, unde a şi suferit moarte de martir. Creştinii sirieni din Malabar susţin că Sfântul Apostol Toma i-a creştinat şi pe ei şi a fost martirizat la Calamina (Mylapore), lângă Madras. Moaştele Sf. Apostol Toma au fost aduse la Edessa, după unii în anul 165, iar după alţii în 394.
APOCALIPSA. În secolul al XX-lea s-a descoperit "Apocalipsa lui Toma", scriere care înainte era cunoscută doar fragmentar. Despre acest text atribuit lui Toma, prof. dr Remus Rus scrie într-un studiu: "Apocalipsa lui Toma este unul dintre textele apocaliptice apocrife atribuite unor persoane proeminente din perioada nou-testamentară. Spre deosebire de Apocalipsa lui Petru şi Pavel, care prezenta vizionar lumea viitoare, prezentul text se conturează ca o profeţie eshatologică, conţinutul e
