Educaţia populaţiei, cât şi capacitatea echipelor de salvare sunt principalele puncte slabe în cazul unui seism major. Cutremurul de sâmbătă seara a demonstrat că din cauza panicii sistemele de comunicaţie se blochează, iar cei care trebuie să intervină au şi ei probleme. Citiţi si:
Zgâlţâiala care a panicat România
Spitalele bucureştene, capcane în caz de cutremur
Băneasa şi Otopeni – cele mai expuse zone, Vitan şi Berceni – cele mai ferite
Cutremurul care a speriat România
Următorul cutremur: între 2010 şi 2014
Cât de grav a fost cutremurul de sâmbătă? La ce riscuri am fost expuşi? De ce nu s-a cuplat sistemul de securitate pentru oprirea anumitor domenii de activitate? Sunt întrebări pe care mulţi şi le pun după ce le-a trecut spaima.
A fost un cutremur de 5,3 grade, considerat însă de specialişti inofensiv. Numai că dacă era puţin mai puternic apăreau problemele.
„Dacă aveam un cutremur de cel puţin 7 grade, acţiona un sistem de decuplare a tuturor reţelelor nucleare din ţară, mai puţin cel de la Cernavodă, care are un sistem propriu şi mult mai complicat. În altă ordine de idei, un alt sistem permite cuplarea automată a generatoarelor electrice în cazul spitalelor.
Pentru că există riscul opririi curentului electric cu 20-30 de secunde înainte de producerea unui cutremur de peste 7 grade, un sistem special, cuplat la spitale, comandă pornirea generatoarelor proprii astfel încât activitatea medicală să nu sufere”, a spus directorul Institutului pentru Fizica Pământului, Gheorghe Mărmureanu. Acesta este un scenariu în urma căruia apar atât pierderi materiale, cât şi de vieţi omeneşti.
Ce nu a funcţionat la cutremur
Comunicarea a fost principalul domeniu care a cedat. Panica românilor a arătat că dimensionarea reţelelor de tel