Cazul fostului episcop si actual presedinte al Paraguayului readuce in atentie copiii proveniti din relatiile extraconjugale ale altor presedinti, precum cel bolivian, Evo Morales; peruan, Alejandro Toledo; brazilian, Lula da Silva; sau argentinian Carlos Menem. Peste sase reclamatii de paternitate au fost depuse impotriva lui Fernando Lugo, care au obligat la trecerea in revista a unor cazuri similare. Continentul latino-american pare predispus la astfel de scandaluri in care au fost implicati presedinti, care, asa cum a facut Fernando Lugo, nu si-a recunoscut paternitatea decat dupa ce a fost pus cu spatele la zid si a carui functie si cariera politica ameninta acum sa se prabuseasca, noteaza ziarul ABC consultat de Agerpres.

Alejandro Toledo a negat paternitatea fiicei sale Zaraí timp de 14 ani. Fetita a devenit calul de bataie al campaniei electorale impotriva lui Fujimori (2000) si ulterior in fata lui Alan Garcia (2001). Fostul presedinte al Republicii Peru a negat existenta acestei copile zeci de ori. Reclamatia mamei fetei a fost interpretata la inceput drept parte a unui proces electoral inveninat slansat de guvernul lui Alberto Fujimori si a sinistrului sau consilier Vladimiro Montesinos.

Ambii contractasera serviciile un expert in aceasta tema, José Luis Sanchís. Consilierul spaniol obisnuia sa convoace intalniri si conferinte de presa cu ziaristi in jurul uneia din temele cele mai suculente la vremea respectiva: detalii privind cazul acestei fete din flori. Toledo a refuzat initial sa se supuna testului ADN si a respins sfaturile lui Alvaro Vargas Llosa /fiul reputatului scriitor/ membru al staff-ului sau electoral si care, in 2001, l-a sfatuit cu disperare sa-si asume responsabilitatea. Un an mai tarziu, dupa o complexa batalie judiciara, Toledo a recunoscut-o pe adolescenta.

O atitudine similara a adoptat si presedintel