La cinci ani de la cea mai mare extindere a Uniunii Europene (UE), cele zece noi state membre, primite in organizatie la 1 mai 2004, cer o reforma a principalelor politici ale Uniunii, dar nu sunt ascultate la Bruxelles, potrivit unui studiu al Open Society, prezentat ieri la Sofia, relateaza France Presse. Daca ar fi fost ascultate, UE ar fi primit Croatia si Serbia in cateva luni si ar fi accelerat negocierile de aderare cu Ucraina si Republica Moldova, potrivit studiului bazat pe rapoartele unor experti din Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia si Romania. Bulgaria si Romania au aderat la UE la 1 ianuarie 2007. Daca ar fi fost ascultate, noile membre ar fi continuat construirea a circa 12 noi reactoare si centrale nucleare in regiune, ar fi accelerat aderarea la zona euro si ar fi ridicat obstacolele asupra liberei circulatii a muncitorilor, mai explica studiul. Totusi, noile state membre dau dovada de o oarecare inertie, care se exprima prin lipsa capacitatii de formulare si promovare a pozitiilor lor, noteaza studiul. "Aceste state au avut probleme in a asimila si a se obisnui cu ideea ca Bruxelles-ul nu este Moscova si, cand Bruxelles-ul intreaba ce vrei, atunci asteapta un raspuns", a declarat analistul Marin Lessenski. In opinia sa, aceasta atitudine vine dintr-o inertie pasiva adoptata in perioada de preaderare, cand Bruxelles-ul le spunea ce trebuie sa faca.
La cinci ani de la cea mai mare extindere a Uniunii Europene (UE), cele zece noi state membre, primite in organizatie la 1 mai 2004, cer o reforma a principalelor politici ale Uniunii, dar nu sunt ascultate la Bruxelles, potrivit unui studiu al Open Society, prezentat ieri la Sofia, relateaza France Presse. Daca ar fi fost ascultate, UE ar fi primit Croatia si Serbia in cateva luni si ar fi accelerat negocierile de aderare cu Ucraina si Republica Moldova, potriv
