În ciuda a ceea ce s-a crezut până acum, pericolul cutremului pândeşte în regiunea Dobrogei poate mai mult decât în alte zone ale ţării. Potrivit informaţiilor de pe site-ul www.cutremur.net , cercetătorii au ajuns la concluzia că Dobrogea nu este o zonă „aseismică", deşi, iniţial, s-ar putea crea o asemenea impresie.
De la bun început trebuie menţionat faptul că, de-a lungul timpului, cele mai importante seisme s-au înrigistrat în zona Dobrogei de Nord şi zona litorală din sudul Dobrogei, la sud de Mangalia, până în zona de la est de capul Shabla, din Bulgaria. În ceea ce priveşte zona litorală a Dobrogei de sud, este demn de remarcat că situaţia nu este deloc roz, cutremurele atingând, uneori, magnitudini de până la 7 sau 7,5 grade pe scara Richter şi având efecte devastatoare. De pildă, cutremurul din 31 martie 1901 a avut o intensitate de 7,2 grade pe scara Richter şi a fost urmat de valuri seismice tsunami, cu înălţimi de până la patru metri. Urmările au fost înspăimântătoare: mai multe sate au fost practic măturate de pe faţa pământului, iar malurile au fost dislocate. La momentul respectiv, în România, seismul a fost resimţit nu numai în toată Dobrogea, dar şi în Oltenia şi Muntenia, şi chiar şi în sudul Moldovei. Iar, de parcă asta nu ar fi fost de ajuns, replicile şi seismele secundare locale care au urmat cutremurului s-au întins pe o durată de circa patru ani, cele mai puternice replici atingând magnitudini de până la 6 grade pe scara Richter şi fiind simţite chiar până la Bucureşti. Următorul cutremur despre care s-ar putea spune că a zguduit Dobrogea a avut loc pe 30 iunie 1956 şi a avut o intensitate de 5,5 grade pe scara Richter. Deşi s-a produs în zona Shabla, la sud de Mangalia, a fost resimţit în toată Dobrogea, dar şi în sud-estul Munteniei. Din fericire, nu s-au produs pagube materiale. Foarte interesant este faptul că cercetătorii au stabi
