Vor putea insa executivii Fiat - companie aflata in pragul falimentului in 2004 si dependenta, pana nu demult, de piata auto italiana - sa administreze eficient un gigant de talie mondiala fara a se transforma din salvator in victima?
Intrebarea este cu atat mai legitima cu cat in mediul de business exista suficiente exemple in care o companie s-a extins dincolo de capacitatea sa maxima doar pentru a se prabusi cateva luni sau cativa ani mai tarziu.
Iar cel mai recent exemplu este oferit de achizitia de catre un consortiu condus de Royal Bank of Scotland (RBS) a bancii olandeze ABN Amro in 2007. Doua dintre cele trei banci care si-au impartit activele ABN - RBS si Fortis - au cazut ulterior victime ale crizei financiare si au fost nationalizate pentru a nu intra in faliment.
Problemele administrarii unei companii atat de mari vin, mai ales, pe fondul conditiilor dificile generate de criza economica pe piata auto europeana. „Practic, prin achizitia atat a 20% din Chrysler cat si a Opel, Fiat se intinde mai mult decat ar putea sa gestioneze.
Piata europeana nu de capacitate de productie duce lipsa, ci de piata de desfacere", a declarat Constantin Stroe, vicepresedintele Automobile Dacia.
„Daca pana in 2013 piata auto europeana se va mentine la un minus 5% fata de 2008, ar fi o performanta foarte buna. Noua companie cu Fiat, Chrysler si Opel ar avea succes numai daca se vor dezvolta noi platforme comune, dar care necesita investitii", a mai spus el.
Analistii straini par sa fie de acord cu acest punct de vedere. „Este un joc foarte periculos", spune Max Warburton, analist in cadrul Sanford C. Bernstein, despre expansiunea Fiat. „Va fi foarte dificil ca aceasta creatie sa devina functionala", crede el.
Stroe a subliniat totusi ca astfel Fiat ar avea un avantaj si din punct de vedere al vanzarilor, intr-un singur dealer ar concentra
