Ideea constituirii unei uriase baze de date cu mostre de ADN ale infractorilor condamnati pentru infractiuni grave - baza de date care sa fie armonizata cu arhivele similare din statele vest-europene - este vehiculat de mai bine de doi ani.
Anul trecut s-a si adoptat un act normativ in acest sens - Legea privind sistemul national de date genetice judiciare -, lege care, desi a aparut in Monitorul Oficial in aprilie 2008, nu a fost aplicata pana in prezent.
Intentii laudabile
Pentru a usura munca criminalistilor si pentru a se evita producerea unor erori judiciare, statul roman a fost nevoit, la insistentele structurilor judiciare vest-europene, sa ia masuri pentru realizarea unei uriase baze de date menite sa stocheze probe biologice, mai precis mostre de ADN de la infractorii periculosi, dar si de la cetatenii voluntari. Astfel, s-a nascut Legea privind organizarea si functionarea Sistemului National de Date Genetice Judiciare, lege care a aparut in Monitorul Oficial anul trecut, in aprilie, iar acum, in mod normal, ar fi trebuit deja pusa in aplicare.
Potrivit legii, prelevarea se face obligatoriu, in cazul persoanelor condamnate definitiv pentru o serie de infractiuni considerate grave, cum ar fi omor, pruncucidere, ucidere din culpa, vatamare corporala, lipsire de libertate, sclavie, viol, incest, talharie, rele tratamente aplicate minorului, genocid, furt de obiecte de patrimoniu. Prelevarea probelor biologice de la aceste persoane se face, potrivit legii, la eliberarea din penitenciar, de personalul medical al penitenciarului, cu sprijinul personalului de paza si in prezenta unui politist, fara nicio alta notificare prealabila din partea instantei de judecata. Probele care ar trebui sa se recolteze de la aceste persoane constau in "probe epiteliale colectate prin periaj al mucoasei bucale, iar in situatiile in care nu se poat