Banii de la FMI şi politicile mai bune ale Guvernului au adus mai multă stabilitate cursului
După acordul cu Fondul, speculatorii au renunţat la pariurile pe scăderea monedei naţionale
Românii pot fi mai liniştiţi în privinţa cursului. După ce a leul a pierdut până la circa 8% faţă de euro în primele săptămâni ale anului, când cursul a urcat, pe 22 ianuarie, la 4,3127 lei/euro, atât economiştii locali cât şi cei străini s-au întrecut în scenarii din ce în ce mai pesimiste. Bănci străine, prezente şi pe piaţa locală, estimau atunci că la sfârşitul primului trimestru, sau chiar mai devreme, cursul va urca până la 4,5 lei/euro sau mai mult.
Unii investitori străini, dornici să îşi acopere pierderile din alte state au preluat aceste informaţii şi au început să parieze agresiv pe căderea leului, punând astfel şi mai multă presiune pe curs. Intervenţiile BNR şi apoi anunţarea acordului de finanţare cu FMI au diminuat vizibil aceste presiuni, cursul dând semne de uşoară revenire. Mai mult decât atât, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a declarat joi că ce a fost mai greu pentru leu a trecut şi că nivelurile maximale ale cursului au fost atinse.
„Vârful presiunilor speculative şi nespeculative asupra cursului de schimb considerăm că a trecut. (...) Este adevărat că şi politicile fiscale şi salariale, cu toate greutăţile lor, sunt mult mai adecvate, comparativ cu ce se întâmpla în toamnă, cu promisiunile electorale sau cu ce se prefigura, hai să spunem, în luna decembrie”, a declarat guvernatorul BNR cu ocazia prezentării raportului trimestrial asupra inflaţiei. De altfel, băncile locale sunt şi ele acum mai optimiste, majoritatea dintre ele prognozând un curs de 4-4,3 lei/euro la sfârşitul anului, faţă de previziunile mult mai sumbre, de la începutul anului, care erau, în medie, de 4,5-5 lei/euro.
O stabilitate mai mare a cursului ar
