Banca Naţională a României (BNR) a decis ieri să reducă dobânda de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale, la 9,5% pe an, începând cu data de 7 mai, dar a menţinut ratele rezervelor minime obligatorii la lei şi la valută, la 18% şi, respectiv, 40%. Este un mesaj limpede, care arată preocuparea băncii centrale pentru relansarea creditării.

Măsura a surprins analiştii economici, care considerau că banca centrală va menţine rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 10%. "A fost o surpriză plăcută prin magnitudinea ei. Cred că BNR şi-a dorit să surprindă piaţa", a spus economistul-şef al BCR, Lucian Anghel.

Decizia luată de Consiliul de Administraţie al BNR a surprins, pentru că o măsură similară nu a mai fost luată de la 26 martie 2007, când a decis coborârea ratei de la 8% la 7,5%. Ulterior, dobânda de politică monetară a ajuns până la 7% în intervalul 26 iunie-31 octombrie 2007, când BNR a inversat trendul, majorând treptat rata, până la un maxim de 10,25%, nivel aplicat în perioada august 2008-februarie 2009.

EFECTE

Va fi resimţit semnalul dat de BNR de agenţii economici şi de populaţie? Părerile sunt împărţite şi lucrurile nu sunt simple pentru că dobânda de referinţă reprezintă un reper în cazul contractelor ce prevăd ajustarea dobânzilor. Băncile decid dacă vor ţine cont de semnalul de la BNR şi vor micşora dobânzile la credite sau dacă vor rămâne în continuare precaute.

Economistul-şef al Raiffeisen Bank România, Ionuţ Dumitru, opinează că reducerea ratei de politică monetară şi injecţiile de lichiditate vor conduce la o scădere importantă a dobânzilor din piaţă. "Dobânzile au scăzut şi până acum, dar banca centrală vrea ca acest trend să continue, pentru a stimula creditarea în lei", a afirmat Dumitru. Şi economistul BCR crede că semnalul dat de BNR este unul "mult prea puternic" pentru ca redu