Anularea creşterilor salariale programate pentru 2009 şi reducerea numărului de locuri de muncă, creşterea vârstei de pensionare, precum şi legarea pensiilor de inflaţie, şi nu de salariul mediu sunt principalele prevederi ale acordului cu Comisia Europeană şi FMI.

Banii împrumutaţi de la Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană au un preţ, respectiv condiţionalităţile impuse pentru acordarea tranşelor. Concret, împrumutul în sumă de 5 miliarde euro acordat României de Comisia Europeană va fi livrat în ma-ximum cinci tranşe, pe parcursul a trei ani, oficialii europeni urmând să verifice la intervale regulate dacă autorităţile respectă angajamentele asumate.

Prima tranşă a împrumutului de la CE, de 1,5 miliarde de euro, va fi virată cel târziu la începutul lunii iulie. Pe de altă parte, prima tranşă de la FMI, în valoare de 5 miliarde de euro, a intrat deja în rezervele Băncii Naţionale a României. Din şase în şase luni, în următorii doi ani, România va primi de la FMI în total 12,95 de miliarde de euro, însă numai pe baza îndeplinirii condiţiilor stabilite, aceleaşi ca şi cele convenite cu UE.

SALARII REDUSE ŞI ŞOMERI

Înţelegerea încheiată de România cu Comisia Europeană şi FMI prevede diminuarea cheltuielilor cu salariile prin anularea creşterilor salariale programate pentru 2009 şi reducerea numărului de locuri de muncă, inclusiv prin ocuparea unui singur post din şapte vacante. Un punct cheie prevăzut în acord este unificarea şi simplificarea grilelor de salarizare şi revizuirea sistemului de sporuri.

Decizia Guvernului, de săptămâna trecută, privind prelungirea de la 30 aprilie până la 31 decembrie 2009 a valabilităţii legilor care stabilesc nivelul actual de salarizare în sistemul bugetar reprezintă o îngheţare a salariilor în sectorul public până la sfârşitul anului, consecinţă a acordului FMI-C