Mai mult de jumătate din acuzaţii din procesul cunoscut drept „afacerea Mazăre - DNA" au refuzat să studieze materialul de urmărire penală, înainte de a fi trimis pe rolul instanţei. Aspectul este unul deosebit de interesant, dat fiind că neprezentarea materialului poate fi invocată cu titlul de excepţie în procesul penal care se desfăşoară la Curtea de Apel Bucureşti şi poate întârzia soluţionarea dosarului. Cap de listă printre cei care l-au luat pe NU în braţe este edilul Constanţei.

Din cei 37 de acuzaţi în dosarul în care primarul Constanţei este judecat pentru un prejudiciu evaluat de DNA la peste 100 de milioane de euro, doar 17 dintre ei au fost interesaţi de materialul de urmărire penală. Din aceştia lipsesc nume răsunătoare, precum Radu Mazăre, Nicuşor Constantinescu, Ramona Dospinescu, dar şi alte nume, mai mult sau mai puţin cunoscute, din Primăria Constanţa şi nu numai. Potrivit consemnărilor procurorilor anticorupţie din rechizitiroiul prin care cele 37 de persoane au fost deferite instanţei, cei 20 de suspecţi au refuzat „în mod nejustificat" să se prezinte la DNA pentru a studia materialul de urmărire penală înainte de a fi trimişi în judecată. Menţiunile privind aceste aspecte se află la paginile 171 - 229 din rechizitoriul DNA, la capitolul intitulat „Încadrarea juridică a infracţiunilor comise de inculpaţi".

Lipsă nejustificată

Lesne de anticipat, cap de afiş este însuşi Radu Mazăre, despre care se menţionează că este acuzat de abuz în serviciu contra intereselor publice şi fals intelectual. La sfârşitul consemnărilor care îl privesc pe primarul Constanţei, procurorii arată că, faţă de acesta, urmărirea penală a început prin rezoluţia din 8 decembrie 2005, când „i s-au adus la cunoştinţă învinuirile, i s-a pus la dispoziţie materialul de urmărire penală administrat până în acel moment, după care a fost audiat în calitate de