Pomenile electorale fac concurs în a pune în pericol economia României. Nici nu s-au terminat ecourile majorării salariale de 50% pentru profesori şi a pensiilor din campania precedentă, că încă o idee a prins contur: creşterea mai mult decât dublu a salariului minim în următorii patru ani, până la 1.600 de lei.
Ideea a stupefiat patronatele, care consideră că această majorare rapidă a salariilor şi aprobarea grilelor de salarizare pe baza unor venituri bugetare nerealiste ameninţă însăşi stabilitatea economică.
"Confederaţia apreciază că aprobarea unor grile de salarizare, pe baza unor venituri bugetare nerealiste în următorii 3-5 ani, promovarea ideii de creştere rapidă a salariului minim pe economie de la 600-1.700 lei, în următorii 2-3 ani, reprezintă tot atâtea ameninţări la adresa stabilităţii economice a României şi un semnal extrem de negativ pentru mediul de afaceri", se arată într-un comunicat al Confederaţiei Naţionale a Patronatului Român (CNPR).
VISUL UNEI NOPŢI DE CRIZĂ
La data de 23 aprilie, Marian Sârbu, ministrul Muncii spunea o dată cu aplicarea noii grile de salarizare în sistemul bugetar, care prevede creşterea salariilor mici şi îngheţarea celor mari, salariul minim va ajunge de la 600 de lei la 1.600 de lei în 2013. "Legea nu va mai permite în viitor salarii excentrice. Salariul minim pe economie ar trebui să ajungă în patru ani, adică o dată cu aplicarea noii grile de salarizare în sistemul bugetar, la 50% din salariul mediu", declara luna trecută Sârbu.
În ritmul actual, salariul minim ar trebui să crească cu 250 de lei în fiecare din următorii patru ani pentru a atinge nivelul menţionat de ministrul Muncii. Confederaţia cere înlăturarea discrepanţelor dintre nivelurile de salarizare ale diferitelor categorii sociale, însă vrea ca autorităţile să creeze noi locuri de muncă nu să creeze u
