CORESPONDENŢĂ DIN MEXICO CITY Începând din luna aprilie când s-a declanşat epidemia de gripă (influenza, în limba engleză) porcină, întreaga lume acordă Mexicului o atenţie specială.
Aproape oricine ştie în prezent unde se localizează pe harta lumii, cu ce ţări se învecinează, câţi locuitori are şi câte avioane mexicane aterizează zilnic pe aeroporturile de peste ocean. Se traduc articole din presa locală, se scanează rapoartele medicale şi de guvern, se transmit comunicate oficiale. Dorinţa secretă a mexicanilor de a fi centrul atenţiei întregii lumi s-a văzut astfel împlinită şi spulberată în acelaşi timp. Desigur, nu la o astfel de publicitate visa Mexicul.
Urmările la nivel internaţional se cuantifică, deocamdată, în număr de cetăţeni alertaţi, turişti mexicani, bolnavi suspectaţi de infecţie cu virusul A/H1V1 şi decedaţi. Urmările asupra populaţiei mexicane sunt însă mult mai profunde. În general, mexicanii caută o scăpare râzând alături de familie sau prieteni. Totuşi, amprenta există şi nu se poate şterge cu uşurinţă.
Se aude la tot pasul comentariul: "de acum înainte, când vom spune în lume că suntem mexicani, ne vor asocia instantaneu cu gripa porcină".
În acest moment, a urmări îndeaproape Mexicul nu e doar o chestiune de interes umanitar, ci şi de sănătate socială, un gest de responsabilitate colectivă. Măsurile luate de guvern sau reacţia oamenilor într-un moment de criză sunt aspecte importante din care poate învăţa o lume întreagă. Totuşi, avansul principal care s-a făcut în Mexic nu este dintre cele care se pot urmări în faţa televizorului, la Ştirile Zilei.
În perioada critică - sfârşitul lunii aprilie şi începutul lunii mai -, când frica oamenilor în faţa primejdiei invizibile generase deja panică, autorităţile guvernamentale mexicane au hotărât suspendarea activităţilor de învăţământ,
