Poziţia oficială a Ministerului Culturii, cu privire la controversele iscate de anunţul construirii Monumentului Holocaustului pe locul în care acum se află Parcul Brezoianu, nu a întârziat să apară. Sursa: Asociatia Salvati Bucurestiul
Potrivit unui comunicat oficial al instituţiei, decizia de a amplasa monumentul în chiar inima Capitalei reprezintă un gest de recunoaştere din partea statului român, "aşa cum un gest restaurator autentic exclude echivocul şi parţialitatea, în acelaşi fel un astfel de monument nu poatre fi realizat decât într-un loc central al spaţiului public şi nu într-unul aflat la periferia cotidianităţii".
În acelaşi spirit de exprimare a datoriei de a recunoaşte şi de a asuma crimele comise în timpul celui de-al doilea război mondial împotriva comunităţii evreieşti şi împotriva comunităţii rroma, Ministerul Culturii evocă gestul Germaniei, care a construit un Memorial al Holocaustului, în 2004, chiar lângă Poarta Brandenburg, pe o suprafaţă de 19.000 de metri pătraţi.
"În privinţa argumentului potrivit căruia defrişarea unui parc situat în centrul Bucureştiului va afecta confortul locuitorilor acestuia, trebuie spus, în primul rând, că în locul zonei verzi va fi amplasat un monument a cărui prezenţă nu poate decât să îmbogăţească – tocmai prin sensul memorialistic propus şi prin expresia artistică care mediază acest sens – conştiinţa celor care îl vor întâlni", se precizează în comunicat.
Primăria aprobă, cu condiţii
Pentru a pune capăt tuturor nemulţumirilor, Primăria Municipiului Bucureşti, prin Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti (A.L.P.A.B.) a decis să admită construcţia monumentului. Cu o condiţie, şi anume aceea ca Ministerul Culturii să planteze "unui număr de patru ori mai mare de plante decât cele care au fost defrişate".
Astfel, cei 3
