Atunci când a ajuns în România, Francis Dufresne, bailli (conducător) al unei importante organizaţii "profesionale" a gurmanzilor - Chaîne de Rotisseurs (confreria din cantonul Vaud, Elveţia) - a fost cuprins subit de emoţii şi amintiri: "E a doua mea vizită în România...

Aveam 18 ani când am văzut prima oară ţara dv., făceam o călătorie cu trenul prin Europa şi, între Budapesta şi Istanbul, ne-am oprit la Bucureşti. Am descoperit un mic Paris, un oraş fantastic, care respira bucuria vieţii, cu fete foarte frumoase... Astăzi, sunt aici pentru a doua oară. Am fost foarte uimit, pentru că aveam mereu în minte ideea că România e o ţară săracă, o ţară care a trăit în comunism şi a avut numeroase probleme. Dar a fost altfel decât am crezut. Există o evoluţie evidentă. În plus, aveţi o limbă de origine latină şi, dacă asculţi cu atenţie cum vorbesc românii, înţelegi numeroase cuvinte şi poţi chiar comunica. O altă remarcă este că românii au bucuria de a trăi, sunt un popor foarte tânăr, surâzător... Când le ceri ceva, sunt gata să te ajute, sunt primitori."

Pentru spirit şi trup

În primele zile, Francis şi soţia sa, Cecilia, au întreprins un pelerinaj la mănăstirile din Bucovina, pentru ca apoi să coboare în Valahia, de unde i-am însoţit pe un "traseu gurmand". "Sunt protestant, soţia mea este catolică, nora mea e ortodoxă şi cred că, vizitând o duzină de mănăstiri, în Bucovina, am înţeles o parte din istoria României, cu Ştefan cel Mare, Petru Rareş etc., dar şi unele particularităţi ale arhitecturii religioase din Moldova. Am descoperit, de asemenea, o credinţă ortodoxă foarte puternică, pe care n-o bănuiam, şi care, pe de altă parte, e foarte deschisă. Am fost, de exemplu, invitaţi la părintele Ţoc, la Roznov, în judeţul Neamţ, care ne-a dat de mâncare şi de băut. El ţinea Postul. Desigur, a fost un pic şocant pentru noi că el n-a mâncat