Preocupările autorităţilor privind fenomenul îmbătrînirii şi cercetarea lui ştiinţifică sînt focalizate îndeosebi pe costurile pentru societate. Problematica pensiilor şi starea de dependenţă a vîrstnicilor sînt temele cel mai frecvent abordate în acest context. Rareori, la nivel administrativ, sînt solicitate teme precum calitatea vieţii vîrstnicilor, integrarea sau excluderea lor socială, nevoile, modul de viaţă şi sănătatea persoanelor vîrstnice, viziunile lor asupra lumii, valorile pe care le împărtăşesc, participarea la viaţa socială.

În cele ce urmează vom prezenta succint cîteva aspecte care privesc "starea" acestui segment de populaţie, legate de condiţiile de viaţă şi calitatea vieţii. Ne vom referi la standardul de viaţă (venituri, cheltuieli de consum, locuinţă), starea de sănătate şi viaţa relaţională. Datele de cercetare (sursa: Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, Institutul Naţional de Statistică) atestă că unele reprezintă zone critice, iar altele " puncte de sprijin ale vieţii vîrstnicilor.

Standardul de viaţă. Datele obiective şi propriile evaluări conturează un tablou mai degrabă întunecat al vieţii vîrstnicilor români. Iată cîteva caracteristici:

Veniturile gospodăriilor de pensionari se află sub nivelul veniturilor tuturor celorlalte tipuri de gospodării, cu excepţia celor de şomeri. Mai mult de jumătate din persoanele vîrstnice caracterizează situaţia veniturilor familiilor lor ca fiind nesatisfăcătoare. Doar 10% o caracterizează ca fiind bună şi foarte bună. Veniturile familiei nu ajung nici pentru strictul necesar pentru 41% din respondenţi sau ajung numai pentru strictul necesar (39%). În acord cu datele obiective şi propriile evaluări, vîrstnicii se plasează pe panta negativă a scalei săraci-bogaţi, în proporţie de 90%.

Cheltuielile de consum (conform datelor Institutului Naţional de Statistică, 2006). Str