Am remarcat stirea legata de proiectul de lege privind garantarea creditelor imobiliare in proportie de 80% pentru cei care isi cumpara prima casa. Am ajuns la o concluzie urita: proiectul in cauza este mai degraba distructiv decit constructiv. Si ma iau exemplu pe mine, care as fi interesat sa-mi cumpar un apartament cu doua camere in viitorul apropiat.
Potrivit ideii, statul garanteaza 80% din suma acordata de banca, dar nu mai mult de 60.000 de euro. Ce inseamna asta pentru mine, potential cumparator al unui apartament? Inseamna ca, de bine ce-au scazut preturile apartamentelor in Bucuresti pina la aproape 40.000 de euro, acum ar putea exista posibilitatea sa creasca din nou. Prin urmare, n-o sa-mi convina sa dau aproape 75.000 de euro pe o casa.
Sincer sa fiu, sper ca toata vorbaria asta sa ramina la stadiul de goarna electorala. In contextul in care vara trecuta se vindea un apartament cu doua camere, confort doi, intr-un bloc din 1960, cu nu mai putin de 100.000 de euro, deci la o valoare de vreo trei ori mai mare decit cea adevarata, daca preturile vor creste din nou, n-o sa ma duc sub nici o forma sa cumpar.
Stiu ca sint destule persoane care inca mai spera sa-si dea apartamentele din 1900 toamna la preturi uriase, dar ar trebui sa fie foarte clar ca zilele in care puteau sa faca acest lucru s-au terminat. Iar cei interesati de cumparare sint foarte constienti de acest lucru. Prin urmare, daca preturile vor creste din nou, nu sint chiar atit de sigur ca va exista cerere.
E drept, in momentul de fata, vorbim, comentam fara sa avem habar ce va contine textul legii. Personal, cred ca daca se va ajunge pina la a vota in Parlament, va fi un act normativ tipic romanesc, respectiv foarte prost. Pe de alta parte, goarna lansata de Boc si de Pogea nu face altceva decit sa stirneasca o panica. Populismul ieftin, de acest gen,
