Potrivit unot studii sociologice larg mediatizate in majoritatea publicatiilor americane, rasismul a luat in ultimele decenii, in Statele Unite ale Americii, forme tot mai rafinate si tot mai greu de detectat. Deghizat sub forma unor pachete de legi care au, in aparenta, un scop pur administrativ, sau a unor reglementari justificate de necesitatea unor politici prudente in sistemul bancar, rasismul secolelor XX si XXI pare sa fie incorporat in politici de stat, in strategii guvernamentale, in programe bugetare departamentale. Acest gen de politici a facut ca, in ultimii ani, majoritatea metropolelor americane sa fie impartite in zone destinate unor categorii sociale superioare, si zone sarace, cu preturi mai mari, infrastructura mai proasta si o rata a criminalitatii in crestere. Foarte multi ziaristi americani au vorbit, in acest context, de o politica a ghetoului, promovata intens, in ultimul secol, de o parte a clasei politice americane.

Interdictie la credite

Cum creditarea e baza sistemului capitalist de tip american, interzicerea accesului unei parti a populatiei la creditele bancare inseamna condamnarea acelui segment social la saracie, pe termen lung. Formal, sistemul bancar american a fost tot timpul deschis pentru oricine, indiferent de rasa, educatie, religie sau statut social. Informal, lucrurile nu prea au stat asa. Dupa cum considera azi foarte multi analisti economici din SUA, punctul de plecare al politicilor bancare rasiste, care promoveaza segregarea pe criterii de rasa sau religie, e un act adoptat in 1934 de Congresul American - e vorba de Legea privind proprietatile imobiliare, care stabilea pentru prima data nevoia de a imparti marile metropole americane in sectoare, mai bine sau mai rau cotate, pe criterii care tineau in primul rand de rasa predominanta a locuitorilor din respectivele cartiere. E vorba de asa numita pol