Dupa o perioada in care lupta impotriva coruptiei nu s-a mai regasit ca parte integranta nici in discursuri oficiale, nici in ultimatumuri venite dinspre U.E., iata ca zilele trecute problema a fost readusa in discutie. Raportata la Sanatate, de aceasta data.
"Sunt constient de faptul ca sistemul sanitar este unul dintre sistemele cel mai putin reformate si ca acesta se confrunta cu probleme de coruptie, semnalate atat de catre populatie, cat si in rapoartele organismelor internationale", declara, zilele trecute, ministrul Sanatatii, Ioan Bazac, in urma discutiei pe care a avut-o cu reprezentanti ai misiunii de evaluare a C.E. si cu cei ai Justitiei, pe tema prevenirii si combaterii coruptiei in Sanatate. A coruptiei la modul general, in care intra si plata informala, si marea coruptie.
Care sunt masurile pe care se pariaza ca vor reusi sa insanatoseasca Sanatatea? 1. Introducerea, de la 1 iulie, a co-platii si a pachetului minim de servicii sanitare de catre populatie. 2. Auditul de integritate pentru monitorizarea achizitiilor publice. 3. Testarea integritatii cadrelor medicale, pentru a reduce traficul de influenta si conflictul de interese.
Nu trebuie sa fii specialist in probleme de anticoruptie nici ca sa realizezi ca sistemul se confrunta cu aceasta problema, si nu de ieri, nici ca sa te intrebi de ce acum a fost luata in calcul Sanatatea – un sistem bolnav, dar nu cel mai bolnav sau, cel putin, nu zona in care se invart cei mai multi bani negri si nici zona din care se scurg cei mai multi bani publici in buzunare private –, nici ca sa gasesti argumente care duc fie spre o deductibila inutilitate a unora dintre demersurile prezentate ca panaceu, fie spre lipsa de noutate a altora.
In privinta co-platii serviciilor de sanatate de catre populatie, explica ministerul, aceasta are scopul de a elimina platile informale, adica spaga. Cand