» La aproape 100 de metri inaltime deasupra Bucurestiului, intr-o cabina "doi pe doi", bucuresteanul Viorel Marin manuieste "uriasul de fier" din santierul de la Pasajul Basarab. Experimentatul macaragiu de la Astaldi lucreaza fara teama pentru ca, spune el, "simte utilajul".
Viorel Marin are 45 de ani si initial a fost dulgher. La un moment dat, prin 1985, lucrand pe un santier care avea nevoie de un macaragiu, a acceptat provocarea de a urca la zeci de metri inaltime pentru a manevra macaraua. Pentru aceasta, a fost necesar sa urmeze cursuri speciale de formare, la finalul carora a obtinut un certificat care ii atesta calificarea.
Experienta sa nu se rezuma doar la santierele patriei. Meseria l-a purtat prin Israel, Germania si Spania. "Capitalismul inseamna cerere si oferta. Fiecare munceste unde este cerut si fiecare are vremuri bune si vremuri proaste, cand este mai bine sau mai prost platit", explica Viorel cum sta treaba cu munca in ziua de azi.
Cat despre aspectul tehnic al muncii sale, meseriasul adauga ca a avut de-a face cu modele diferite de macarale si ca experienta inseamna sa te poti adapta la noutate sau la diferentele existente de la un aparat la altul. "E la fel ca in cazul masinilor. Sunt multe modele, fiecare cu alte caracteristici, dar un bun macaragiu se adapteaza imediat", explica el.
"Pericole ar fi si daca as lucra la sol"
Este casatorit si are doi copii, dar spune ca sotiei nu ii este teama pentru el atunci cand pleaca la serviciu. In schimb, inginerul aflat cu noi in biroul in care vorbim cu Viorel Marin, face zambind semnul crucii, sugerand ca nevasta macaragiului, chiar daca nu arata, este ingrijorata ori de cate ori isi stie sotul la 100 de metri deasupra pamantului. Periculoasa este orice meserie, chiar si cele de la sol, iar riscuri sunt indiferent ce-ai face, considera Viorel.
Sanatatea
