Recent-anuntata intentie a Guvernului de a aplica un principiu unic de calcul al pensiei – cel al contributivitatii – a provocat deja nemultumiri si proteste vehemente din partea unora dintre beneficiarii acestora; dintre acestia, cei mai vocali sunt magistratii. Argumentele magistratilor sunt: ei reprezinta un corp profesional aparte, supus unor restrictii suplimentare fata de celelalte (nu pot exercita alte activitati care aduc venituri, nu pot fi actionari la societati comerciale etc.). Ei sunt supusi, de-a lungul activitatii profesionale, unor presiuni deosebite, datorate mai ales volumului mare de munca si raspunderii deosebite implicate de deciziile pe care le au de luat. Toate aceste argumente, cumulate cu faptul ca reprezinta una dintre cele trei puteri statuate de Constitutie, i-ar indreptati la un statut social aparte, materializat, printre altele, in recompensarea carierei printr-un sistem de pensii mai avantajos decat cel aplicat majoritatii salariatilor.

Acest sistem inseamna 80% din castigurile (salariu brut plus sporuri) din ultima luna, plus 1% pentru fiecare an ce depaseste 25 de ani de activitate. Asa se face ca pensia medie din magistratura este acum de 7.433 RON (medie in care intra si cei pensionati inainte de adoptarea Legii de organizare judecatoreasca), de unsprezece ori mai mare decat pensia medie din sistemul public. Diferenta dintre pensia la care ar avea dreptul magistratii conform principiului contributivitatii si cea rezultata din sistemul actual este suportata din bugetul de stat, adica din banii altor contribuabili decat magistratii.

Ar fi de discutat daca acest privilegiu este sau nu o recompensa echitabila pentru o categorie profesionala cu functie sociala de exceptie. Numai ca aceasta recompensa contravine principiului de drept non bis in idem, care nu inseamna doar "nu de doua ori pentru aceeasi vina", c