Contrabanda cu ţigări şi băuturi alcoolice, precum şi turismul la negru au luat amploare. În timp ce criza economică erodează tot mai mult veniturile populaţiei, banii sunt cheltuiţi în economia informală. „Scăderea puterii de cumpărare îi determină pe mulţi să cumpere produsele cele mai ieftine“, consideră analistul economic Liviu Voinea. Iar cele mai ieftine mărfuri se găsesc pe piaţa neagră, pentru care nu se plătesc taxe şi impozite. O creştere a contrabandei este practic inevitabilă în aceste condiţii.
O analiză din februarie a Ministerului Finanţelor a arătat că munca la negru a adus prejudicii statului în primele nouă luni din 2008 de peste 29,5 miliarde de lei, reprezentând 50,8% din economia subterană.
Astfel, veniturile potenţiale din economie care nu au fost încasate la buget au însumat 58,1 miliarde de lei în primele nouă luni din 2008, reprezentând 11,3% din PIB. Cea mai mare pondere în economia subterană este reprezentată de neplata contribuţiilor pentru salarii şi plata salariilor „în mână“ - 29,556 miliarde de lei (circa 5,8% din PIB), urmată de evaziunea fiscală consecinţă a neplăţii TVA - 23,815 miliarde lei (4,6% din PIB) - şi sectorul informal - 4,745 miliarde de lei (0,9% din PIB).
Accizele încurajează contrabanda
Domeniile în care se concentrează aceste activităţi sunt cele unde accizele şi taxele sunt mai mari. „Vânzările de băuturi alcoolice au scăzut cu 20% de la începutul anului, declară Romulus Dascălu, preşedintele patronatului de profil GARANT.
Acesta estimează că piaţa rachiurilor produse în gospodăriile populaţiei a ajuns să reprezinte 40-45% din totalul consumului de spirtoase. Dacă întreaga producţie ar fi înregistrată fiscal, valoarea acestei pieţe ar fi de un miliard de euro pe an, faţă de 500 milioane.
Turismul este o altă activitate, care în mar