Pe 7 iunie ar trebui să ne trimitem reprezentanţii politici în Parlamentul European. Problema e că listele partidelor politice conţin, pentru aceste alegeri, tot felul de indivizi seminecunoscuţi, pseudopoliticieni şi personaje pitoreşti fără valoare profesională reală. Pe lista PSD găsim oameni care se perindă de mai mult timp prin Europa, ca Daciana Sîrbu, Adrian Severin sau Rovana Plumb, despre a căror activitate însă am auzit tot atît cît am auzit şi despre activitatea majorităţii parlamentarilor români. Adică nimic. Respectivii n-au ieşit în faţă nici măcar drept yesman-i cuminţi, înrolaţi în curentul european socialist. Titus Corlăţean pare un cap de listă valabil, dar, dacă va continua să copieze stilul băţos şi fals-preocupat al lui Mircea Geoană, va sfîrşi prin a produce căscaturi de plictiseală în rîndul europarlamentarilor. PDL iese cu nume „grele“ la înaintare, precum Stolojan şi Monica Macovei. Problema principală a PDL-ului este însă faptul că este un partid indisolubil legat de Traian Băsescu. Astfel se explică prezenţa lui Cristian Preda pe listă – un om de o reală valoare, de altfel, dar consilier prezidenţial. Atîta timp cît PDL va accepta această imagine, de marionetă a lui Traian Băsescu, va continua să-şi submineze autoritatea electorală, pentru că, oricîţi Stolojeni şi Macovei va arunca în luptă, nu va putea să depăşească portretul de „oamenii lui cutărescu“ – adică unii care nu gîndesc, ci execută. PNL se prezintă cu iluştri necunoscuţi, însă speră să seducă societatea civilă, prin prezenţa Renatei Weber pe liste. Cine ştie, poate îi iese, deşi, zilele astea, societatea civilă a devenit un termen peiorativ pentru o gaşcă de neni simpatici, în blugi, preocupaţi mai mult de pescuit în Deltă şi de băut în Vamă decît de europarlamentare. În rest, stilul avîntat-paukerist al Noricăi Nicolai nu are cum să aibă succes la un popor îndrăgostit de