Expulzari si devastari
Instalarea Guvernamantului General si a intregii structuri a administratiei de ocupatie la Bucuresti creeaza mari probleme mai intai de incartiruire. „Se cer birouri peste birouri, scrie Lupu Kostaki. Si locuinte pentru personal, pe cat mai aproape posibil de acele birouri, apoi si birourile sa nu fie prea departe unele de altele. Primarul si Prefectura Politiei depun toata activitatea si bunavointa si abia pot satisface in parte cerintele; se mai adauga faptul ca multi ofiteri se asezasera in cate o casa intreaga si se opuneau a mai primi pe altii, incat trebuia necontenit a interveni la comandatura sa ia masuri...".
Erau amenintari cu expulzarea pentru multi proprietari. „Servitoarele straine de pe la cei fugiti contribuiau in mod simtitor la inmultirea greutatilor. Ele chemau ofiterii, le aratau unde stapanii isi aruncasera din obiecte, acestia se instalau prin case, scoteau lucrurile de prin locurile inchise, care se stricau, se furau si tot servitoarele denuntau pe rudele stapanilor lor... si reclamau la autoritati". Anchetele mergeau greu pentru ca presupuneau participarea unui ofiter german. In provincie erau conace devastate, furturi de cereale, de vite. E cunoscuta, de pilda, devastarea palatului Marthei Bibescu de la Mogosoaia. Erau si chemari la rascoala raspandite prin afise de tot felul. Aveau loc acte de vandalism. Palatul Mogosoaia al Martei Bibescu e devastat de armatele de ocupatie, dar si de tarani.
Cu venirea iernii (si a fost una dintre cele mai grele ierni, pentru a adeveri vorba ca o nenorocire nu vine niciodata singura), problemele se inmultesc agravant. „Iarna tare, scumpetea si lipsa faceau viata grea, scrie Lupu Kostaki. Pensionarii, functionarii ramasi fara servicii, femeile mobilizatilor, ale caror fonduri fusesera luate in Moldova, toti acestia... veneau la minister...". De bine, de rau in terito
