Cei 33 de europarlamentari români aleşi în urma scrutinului de ieri se vor alătura unei "familii politice" de 736 de membri, împărţiţi în şapte grupuri. Salarizarea avantajoasă, beneficiile, condiţiile de lucru sau vizibilitatea internaţională sunt tot atâtea motive pentru ca un fotoliu de europarlamentar să nu fie de ici, de colo.
1,53 miliarde de euro este bugetul Parlamentului European pe 2009
1 milion de metri pătraţi este suprafaţa spaţiilor pentru birouri
48.747 de amendamente au fost depuse în PE în legislatura 2004-2009
Gigant instituţional "hrănit" anual cu peste un miliard de euro şi extins pe o suprafaţă de 1 milion de metri pătraţi de birouri, Parlamentul European gestionează o parte a legislaţiei europene, supraveghează funcţionarea celorlalte foruri ce compun aparatul birocratic al Uniunii Europene şi repartizează bugetul comunitar.
Membrii săi sunt aleşi prin vot direct de trei decenii, iar cei 736 de europarlamentari din legislatura 2009-2014 vor reprezenta peste 490 de milioane de cetăţeni din 27 de state membre. Numărul europarlamentarilor este mai mic decât în mandatul 2004-2009, când forul european număra 785 de membri. Pentru ca fiecare stat, în special cele devenite membre ale UE în ultimii ani, să aibă parte de o reprezentare potrivită fără a sufoca totuşi Legislativul, o reformă instituţională a determinat reducerea numărului de mandate ce revin fiecărei ţări. Astfel, România, care a avut 35 de europarlamentari în perioada 2007-2009, trimite acum 33 de legiuitori. Cele mai multe mandate revin Germaniei (99), urmată în clasament de Marea Britanie, Italia şi Franţa (câte 72 de mandate). Polonia şi Spania trimit câte 50 de europarlamentari. La polul opus se află Malta (5 mandate), Estonia, Cipru, Luxemburg (câte 6 mandate) şi Slovenia (7).
GRUPURI ŞI GRUPULEŢE
Odată aju
