Niciun consultant nu le-a spus liderilor politici români că au nevoie de o injecţie cu creier. Gigi a ajuns parlamentar european, dar nu poate părăsi ţara pentru că are interdicţie de la procurori. Abia a câştigat şi a şi început să urle pe la televizor. Gigi, Vadim şi EBA sunt petele de culoare ale acestor alegeri, iar europarlamentarele au adus consolidarea celor două mari partide, PSD şi PDL, în detrimentul liberalilor.

În clasamentul pe naţiuni în ce priveşte participarea la vot, ne situăm pe locul 24 din 27 de ţări. În urma noastră se află Polonia, Lituania şi Slovacia. În România au votat aproape cinci milioane de oameni. Mie mi se pare că au votat mulţi. Mă aşteptam să nu depăşim o prezenţă de 20%. Discuţia despre dezastrul participării la vot mi se pare o tânguire fără margini. Toată lumea se plânge că românii nu votează. Dar nimeni nu se întreabă de ce nu votează. Nimeni nu-şi pune problema că s-ar putea să nu aibă cu cine şi că pe zi ce trece e din ce în ce mai greu să votezi. Iar asta se întâmplă nu din cauza oamenilor, ci din cauza politicienilor.

Înainte de alegeri, toţi liderii visau la Obama. Au fost aduşi consultanţi ai lui Obama, oameni care au lucrat pentru Obama şi oameni care doar l-au atins pe actualul preşedinte al SUA. Politica românească avea nevoie de o injecţie cu serul victoriei de la Casa Albă. Dar niciun consultant nu le-a spus liderilor politici români că poate au nevoie de o injecţie cu creier.

După o campanie electorală în care sărăcia de mijloace şi de imaginaţie a fost tema principală, o campanie în care nu s-a simţit nimic din energia şi forţa celei americane, lumea a ales duminică, cu o largă majoritate, să se ducă la plajă. O alegere firească, de ce ne plângem? Cu mesaje minore nu poţi obţine efecte majore. Iar politica din România e încă una minoră. Mircea Geoană e prins ca-ntr-o capcană