Ce se petrece azi pe taram economic este un lucru de neinteles pentru marea majoritate a cetatenilor. Pe deasupra tuturor falfaie tot felul de laureati Nobel care-si dau cu parerea si dau impresia ca inteleg ce se petrece.
Trist este ca nici acestia nu stiu ce se petrece. Stanga chiuie ca e sfarsitul capitalismului dar habar n-are ce sa puna in loc. Obama nationalizeaza sau finanteaza tot ce vede prabusit. Liberalii elimina Statul din economie. Fiecare doctrina are propriile solutii.
Toate aceste "solutii" privesc economia ca pe un sistem care le sta la indemana si pe care pot sa-l influenteze, ba, mai mult, sa-l conduca intr-o directie dorita. Si sa aduca economia intr-un punct de echilibru. Intr-un punct in care e posibila previziunea, dezvoltarea cu rate de crestere cunoscute, in care teoriile economice functioneaza.
Nimic mai fals. Economia este un sistem deschis influentat de politicieni, Stat, isterii media, dezvoltare tehnologica, ganditori charismatici, afaceristi geniali sau verosi si mai stiu eu ce.
Complexitatea sistemului economic mondial este atat de mare incat chiar daca regulile de functionare ar fi cunoscute si intelese, nu este cazul, toate influentele cunoscute, nu este cazul, si luate in calcul, imposibil, sistemul, in sine, dupa un timp, ar conduce la evolutii haotice si deci impredictibile.
Modelele actuale, care simplifica realitatea, care cauta echilibre, nu mai sunt adaptate realitatii. Intrebarea e ce se poate face sau daca se poate face ceva?
Raspunsul la aceste intrebari este ca nu se prea poate face nimic. Se poate incremeni sistemul printr-o idee de economie dirijata total. La un moment dat sistemul o sa fie aruncat la gunoi de miscarile sociale. Cum a fost comunismul. O asemenea solutie n-o sa apara decat prin forta.
Orgoliul omenesc o sa ne arunce in toate fundaturil