Urmărind în exces personaje care ucid şi rănesc, copiii îşi pierd capacitatea de a discerne între violenţa din viaţa reală şi cea simulată pe ecran
Numărul actelor de violenţă prezentate în programele de televiziune din România se află în creştere, afectând în mod negativ copiii care se uită la televizor. Violenţa verbală reprezintă 44% din actele de agresiune, iar cea fizică se situează pe locul al doilea, cu 33,6% din totalul actelor prezentate. Foarte important pentru modul în care prezentarea actelor de violenţă afectează copiii este faptul că locul de desfăşurare a violenţei este, în aproximativ un sfert din cazuri, casa cu extensia sa.
Un alt factor de influenţă asupra dezvoltării copiilor este faptul că în aproape 44% din cazuri nu sunt prezentate consecinţele actelor de violenţă pentru victimă, iar în 66% din cazuri nu sunt prezentate consecinţele actelor de violenţă asupra agresorului.
Concluziile aparţin unui studiu realizat de UNICEF România, Consiliul Naţional al Audiovizualului şi Centrul de Studii Media şi Noi Tehnologii de Comunicare din cadrul Universităţii din Bucureşti, document ce indică drept principali responsabili pentru protejarea micilor telespectatori familia, şcoala şi mass-media. În medie, numărul actelor de violenţă care pot fi urmărite într-o oră de transmisie televizuală (exceptând publicitatea şi promo-urile) variază de la 9 la TVR1 la 23,4 la ProTV.
Pentru canalele de desene animate, aceste valori sunt şi mai mari, variind de la 20 de acte de violenţă pentru postul Minimax la 37 la Jetix. În privinţa duratei actelor de violenţă, pe primul loc se situează postul OTV, unde din 60 de minute de transmisie tv (excluzând publicitatea şi promo-urile) 22,6 minute reprezintă acte de violenţă. La polul opus se situează canalul Acasa TV, cu numai 3,6 minute. În cazul canalelor de desene animate, durata medie a
