La nivel european, România se afla în 2008 pe locul cinci în funcţie de ponderea economiei informale în Produsul Intern Brut, de 33%. Odată cu erodarea veniturilor populaţiei, economia subterană îşi creşte ponderea în PIB. În perioadele când puterea de cumpărare şi şomajul cresc, orice sursă de venit suplimentar devine tentantă. Acest fenomen avantajează extinderea economiei subterane.

În România, economia subterană reprezintă 33% din PIB, se arată în studiul întocmit de AT Kearney. „Oamenii se pot găsi în economia gri pentru că nu au avut încotro, pentru că trebuie să îşi câştige cumva existenţa sau pentru că, uneori este dificil să respecţi legea, din motive birocratice“, atrage atenţia Andreas Pratz, vicepreşedinte al AT Kearney.

Plăţile în numerar susţin economia gri

Factorii de care depinde volumul economiei subterane sunt în principal nivelul impozitelor, al asigurărilor sociale, al TVA şi al accizelor. Utilizarea pe scară largă a plăţilor cash favorizează economia subterană. Un alt factor îl reprezintă gradul redus de bancarizare din România, potrivit studiului.

Practic, puţin peste jumătate din populaţie deţine conturi bancare. În plus, avem cea mai ridicată pondere din UE a salariilor plătite „în plic“, cu 23% din salariaţi. Chiar şi în cazul salariilor plătite pe cale electronică, majoritatea posesorilor de carduri retrag întregul salariu de la bancomat şi efectuează plăţile în numerar.

Analiza a relevat faptul că sectoarele în care introducerea plăţilor electronice are cel mai mare impact asupra economiei informale sunt cele în care există cea mai mare parte a veniturilor nedeclarate, cum ar fi retailul, transporturile, hotelurile şi restaurantele.

În UE, Economia ascunsă este de 16% din PIB

La nivel european, România se afla în 2008 pe locul cinci în func