In doua randuri, germanii intervin pentru salvarea unor valori culturale si simbolice ale Bucurestiului. In noaptea de 22 spre 23 ianuarie 1917, mai multi ofiteri bulgari se introduc cu forta in Academia Romana si incep sa ia documente din fondul acesteia, pe motiv ca ele au fost furate de romani in campania acestora din 1913 in Bulgaria. Ioan Bianu, secretarul general al Academiei, care se opune tentativei, e arestat. „Am scris imediat feldmaresalului, noteaza Lupu Kostaki in memoriile sale, care la moment a trimis un aghiotant al sau pentru a opri luarea de dosare si a inventariat pe acele luate si le-a pus sub priveghierea unui ofiter german. Ca sa nu sa zica ca a fost partinitor noua, contra aliatilor lui, feldmaresalul a cerut in Germania un specialist de limbile slave, ca sa examineze tot ce ar fi in realitate bulgaresc. In acelasi timp mi-a trimis si mie pe aghiotantul sau, maior Krammer, sa ma asigure ca a luat toate masurile sa nu dispara vreun document".
Si mai departe Lupu Kostaki reda scrisoarea primita de la Ioan Bianu: „Academia Romana, Bucuresti, 27 ian. 1917. Prea stimate domnule Kostaki. Intervenirea d-tale pentru apararea Academiei fata de lacomia fara cumpat si scrupule a bulgarilor a avut cel mai deplin efect. Astazi sau maine, manuscrisele luate in noaptea de 22-23 ianuarie vor fi aduse iar la locul lor. Asa ne-a asigurat ofiterul insarcinat de maresal cu cercetarea afacerii". In audienta la Mackensen, Lupu Kostaki ii multumeste acestuia pentru interventia sa si ii cere sa se implice si in alte cazuri, numeroase, de abuzuri comise impotriva populatiei de catre trupele bulgare de ocupatie.
Feldmaresalul stia ca dintre ocupanti bulgarii erau cei mai porniti pe capturi de razboi, „deoarece pretind ca dupa legile lor pot lua orice de la inamic ca prada de razboi, astfel ca le apartine de drept". La ocuparea Bucurestiului de catre
