Jocul cu cărămizi a împlinit 25 de ani. Povestea "Tetris" a început de fapt în iunie 1984, la Moscova. În 1989, America era deja Tetrisizată: se vânduseră trei milioane de exemplare. Pe la jumătate anilor '90, gadget-urile din rucsacul unui adolescent puteau fi un walkman cu casetă sau "consola" Brick Game. Cele mai multe modele ale consolei aveau doar un joc în care trebuia să ordonezi cărămizile (în diverse forme) care cad din partea superioară a ecranului, cu o viteză din ce în ce mai mare. Mi-am procurat o asemenea jucărie prin toamna lui '95 şi m-a costat 10.000 de lei. Echivalentul a cinci casete cu muzică...
Statisticile oficiale spun că, până în prezent, s-au vândut peste 135 de milioane de licenţe, pentru computer, consolă sau telefon mobil. O căutare pe Google după "Tetris" returnează peste 20 de milioane de rezultate.
ERA SOVIETICĂ
În 1984, Aleksei Pajitnov (29) era specialist în ştiinţa calculatorului în cadrul Academiei de Ştiinţe din Moscova. În timp ce lucra acolo, Aleksei încă se mai juca puzzle, dar într-un context cu totul diferit. Deşi era programator în domeniul recunoaşterii vocale şi a inteligenţei artificiale, Pajitnov programa destul de des jocuri simple ca mijloace de testare a noilor echipamente.
Aşa s-a întâmplat şi în cazul jocului Tetris. El a căutat să realizeze o variantă a unuia dintre jocurile lui favorite de puzzle, Pentomino, care solicită o anumită poziţionare, într-o cutie, a 12 piese de diferite forme, construite din cinci pătrăţele. El şi-a dat seama că 12 forme din cinci pătrăţele erau prea multe, aşa că a redus programul la şapte forme construite din patru pătrăţele.
De aici, numele "Tetris", luat după "tetra", cuvântul grecesc pentru numărul patru. I-au trebuit doar două săptămâni să programeze prototipul. O altă variantă a poveştii spune că, de fapt, Tetris provine de la o combinare a cuv
