Compoziţia transpiraţiei oferă informaţii precise, cu o acurateţe de 98 la sută, în ceea ce priveşte prezenţa în organism a fibrozei chistice, boală ce afectează mai ales plămânii. Testul transpiraţiei este indicat atunci când se suspectează prezenţa fibrozei chistice la un nou-născut şi la un adult care are simptome sau rude de gradul I cu această boală. Fibroza chistică se transmite genetic şi afectează plămânii, intestinele şi glandele sudoripare.
Cum se procedează?
Investigaţia constă în aplicarea pe o suprafaţă mică a pielii (de obicei pe braţ sau pe picior) a unei substanţe care stimulează secreţia glandelor sudoripare. După aceea, în zona testată se ataşează un electrod, cu ajutorul căruia se transmit impulsuri electrice de intensitate scăzută.
În acest moment, poţi simţi o uşoară furnicătură sau o încălzire a pielii. Transpiraţia este apoi colectată pe un tifon sau pe o bucată de hârtie şi trimisă către un laborator, pentru a se măsura proporţiile sărurilor minerale din compoziţie.
Nu necesită pregătiri speciale
Realizarea acestui test nu impune restricţii în ceea ce priveşte dieta sau activitatea zilnică. Totuşi, cu 24 de ore înainte de investigaţie, nu este indicat să te dai cu cremă sau cu loţiuni pe piele. Dacă urmezi un tratament medicamentos, îl poţi continua fără să existe riscul ca rezultatele să fie modificate.
Bine de ştiut
-Persoanele cu fibroză chistică au în transpiraţie o cantitate de sodiu şi de clor de două până la cinci ori mai mare decât în mod normal.
-Testul transpiraţiei se poate face chiar şi la bebeluşi, la 48 de ore de la naştere.
-Sunt cazuri în care testele făcute în prima lună de viaţă trebuie repetate, pentru că nou-născuţii nu produc o cantitate suficientă de transpiraţie.
-Investigaţia
