Durerile de cap provoacă probleme dintre cele mai neplăcute. Magnum, o asociaţie americană dedicată problemelor provocate de migrene, prezintă câteva sfaturi care vă pot reduce frecvenţa crizelor. Numai în SUA 30 de milioane de persoane suferă de migrene, iar 38 de milioane au o predispoziţie genetică, susţin cei de la Migraine Awareness Group: A National Understanding for Migraineurs, o asociaţie nonprofit de sprijin pentru cei care suferă de astfel de probleme. În general, o migrenă (durere de cap sau cefalee) poate dura de la două ore până la patru zile. Poate fi însoţită de tulburări de vedere, fotosensibilitate (sensibilitate la lumină), greaţă, greaţă şi vărsături.
Femeile sunt afectate într-o măsură mai mare (75%) faţă de bărbaţi. De obicei, durerile încep cu eliberarea în circulaţia sangvină a serotoninei, o substanţă biochimică stocată în plachetele sangvine (trombocite) şi secretată natural de către organismul uman.
Atunci când serotonina este eliberată în sânge, vasele sangvine se contractă (se îngustează). Deoarece aceasta este eliminată din organism de către rinichi, concentraţia ei la nivelul creierului se epuizează, provocând dilatarea vaselor sangvine din această zonă. Această dilatare determină durerea la nivelul nervilor din vecinătate, ceea ce poate cauza apariţia migrenei.
Eliberarea serotoninei poate fi declanşată de mai mulţi factori - stresul (depresii, şocuri emoţionale, modificări în rutina zilnică, stări de excitare, furie), alimentaţia (ciocolată, brânză, vin roşu, prăjeli), factori senzoriali (lumină puternică, mirosuri sau zgomote puternice), anumite medicamente (nitroglicerină, litiu, anumite antihipertensive, unele antiinflamatoare sau bronhodilatatoare, anticoncepţionale, tratamente hormonale) sau unele modificări hormonale (perioada menstruală).
Sfaturi antimigrenă
@N_P
