Când am primit invitaţia din partea Academiei Evanghelice din Transilvania, pentru a participa, la Sibiu, la o manifestare dedicată sărbătoririi a 275 de ani de la a imigrarea austriecilor protestanti – aşa-numiţii landleri – în Transilvania, ne-am zis hai, dom'le, să vedem ce-i cu landlerii ăştia. Am realizat că, în timp ce despre saşii din Transilvania există sumedenie de documente, mărturii şi dovezi, despre landleri nu se ştie mare lucru, cel puţin din documentele oficiale.
Dar cine sunt landlerii? Între anii 1734 şi 1776, pe fondul conflictelor religioase care au urmat reformei luterane, împăraţii habsburgi Carol al VI-lea şi Maria Tereza au dispus deportarea în Transilvania a circa 4.000 de protestanţi austrieci, adepţi ai confesiunii evanghelice luterane. Ei au fost aşezaţi în peste 20 de localităţi din sudul Transilvaniei, unde, în timp, s-au integrat în comunităţile săseşti din zonele respective.
Numele de landleri derivă de la Landl (ţărişoară), un ţinut din Austria Superioară (Oberosterreich), de unde a provenit o parte din aceşti deportaţi. Alţii au venit din Salzkammergut, din Carintia şi din Stiria. În aşezările transilvane în care numărul deportaţilor a fost mic, în timp, aceştia au fost asimilaţi de saşi. Dar în trei localităţi - Turnişor (Neppendorf), Cristian (Grossau) şi Apoldul de Sus (Grosspold) - elementul austriac a fost atât de puternic, încât şi în prezent landlerii vorbesc în dialectul lor, cu totul diferit de cel al saşilor, au sărbătorile lor, îşi păstrează obiceiurile etc.
"BENEFICIUM EMIGRANDI"
Reforma religioasă iniţiată de Martin Luther, în 1517, a avut numeroşi adepţi şi în Austria. Învăţătura evanghelică a fost răspândită de predicatori şi învăţători luterani, care i-au învăţat pe copii să citească biblia tradusă de Luther în limba germană. La protestantism au trecut, în primul râ
