- Cultural - nr. 322 / 24 Iunie, 2009 In vremea cand Irod era rege al iudeilor, a intrat Sfantul Arhanghel Gavriil in altar la preotul Zaharia, care slujea atunci la randuiala saptamanii, vestindu-i implinirea rugaciunii: Elisabeta, femeia sa cea batrana si stearpa, va naste un fiu si-l va numi Ioan. El va fi randuit sa-L boteze pe Mesia, intrecandu-i pe toti cu marimea slujirii sale. "Si nu numai cu cuvantul va propovadui, ci si cu degetul sau va arata popoarelor pe Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridica pacatele lumii. Iata pentru care pricina Ioan va fi mai mare decat toti cei ce se nasc din femei. Drept aceea el este plinirea tuturor proorocilor", ii spuse trimisul lui Dumnezeu. Dovedindu-se neincrezator in mesajul divin, limba lui Zaharia s-a legat, devenind mut pana in ziua cand cuvintele ingerului s-au adeverit. Implinindu-se vremea, Sfanta Elisabeta a dat nastere Sfantului, slavitului Prooroc, Inainte-Mergatorul si Botezatorul Domnului, Ioan. Mana lui Dumnezeu era cu pruncul si crestea intru el darul Sau, ca sa gateasca Lui cale, Celui ce venea sa mantuiasca neamul omenesc. Sanzienele -Dragaica Sarbatorita in preajma Solstitiului de vara, Dragaica este un ritual ce vizeaza prosperitatea si protectia culturilor de cereale. Sanziana sau Dragaica este o zana care pluteste peste paduri si campuri, in ziua solstitiului de vara, impreuna cu un alai de zane fecioare. Batranii le numeau "femei sfinte" sau "fete rapite de zmei", inchise in palate fermecate si lasate sa vina pe pamant doar in aceasta noapte. In Noaptea de Sanziene ele iau puterea si mirosul florilor, insa dau roada semintelor, ard pasunile si feresc holdele de furtuni. In dimineata acestei zile, femeile se spalau cu apa neinceputa si se duceau la camp pentru a culege ierburi de leac si descantece, pe care apoi le duceau la biserica, pentru sfintire. Pa parcursul anului se spalau in apa in care punea