Sportul poate avea de cele mai multe ori o cu totul alta notiune in Statele Unite ale Americii, majoritatea sporturilor practicate fiind mai putin cunoscute in Europa.
Daca baseball-ul sau fotbalul american au un corespondent similar in Europa, cursele de NASCAR si Dragster capata forma concrete doar peste ocean.
Introduse in 1945, cursele de Dragster (Drag Racing sau Hot Rod) au crescut in popularitate in anii '60-'70 intr-o era dominata de binecunoscutele Muscle Cars.
Majoritatea curselor se desfasoara pe o pista in linie dreapta pe o distanta de un sfert de mila (aproximativ 402 metri), cu plecare de pe loc, si pot dura de la 15 pana la circa 4,5 secunde. Viteza poate oscila intre 160 si 550 de km/h in functie de clasa si motorul bolidului.
Patronate de National Hot Rod Association (NHRA), competitiile sunt impartite in 5 clase Pro: Top Fuel Dragster, Top Fuel Funny Car, Pro Mod, Pro Stock si Pro Stock Bike, ultima fiind rezervata motocicletelor. Cele cinci clase se diferentiaza prin limita de cilindree si tipul de combustibil folosit.
Desi americanii gasesc acest sport foarte spectaculos, asemeni NASCAR-ului, Drag Racing-ul este incadrat in cele mai periculoase competitii pe patru roti, fiind inregistrate anual foarte multe accidente si chiar decese.
Sportul poate avea de cele mai multe ori o cu totul alta notiune in Statele Unite ale Americii, majoritatea sporturilor practicate fiind mai putin cunoscute in Europa.
Daca baseball-ul sau fotbalul american au un corespondent similar in Europa, cursele de NASCAR si Dragster capata forma concrete doar peste ocean.
Introduse in 1945, cursele de Dragster (Drag Racing sau Hot Rod) au crescut in popularitate in anii '60-'70 intr-o era dominata de binecunoscutele Muscle Cars.
Majoritatea
